O întrebare pe care o primim în mod normal de la clienții noștri pe care îi asistăm sau reprezentăm în instanță în orice proces civil (noțiunea de proces civil include procese comerciale și orice alte cazuri legate de relații în materie de drept privat), este aceea a duratei procesul?
Cât timp va dura?
Aceasta este o întrebare la care nu putem niciodată să dăm un răspuns clar și satisfăcător, indiferent de experiența noastră cu acel tip de cauze sau de instanța în fața căreia va fi audiat cauza.
În practică, un proces civil nu va dura aproape niciodată mai puțin de 3 luni din momentul deschiderii procedurii, se poate întâmpla, dar este foarte rar. Momentul imitării procesului este momentul în care declarația și cererea se depun la instanța competentă.
Majoritatea cauzelor civile înregistrate la instanțele române și în special la instanțe București durează între 6 și 9 luni, aceasta fiind prelungită la 12, 24, 36 de luni sau mai mult în funcție de complexitatea cauzei, de instanța care judecă cauza, de probele depuse de către părți și alte cereri procesuale sau judecătorești în legătură cu procesul.
Pentru ca orice client să înțeleagă mai bine de ce durata unui proces în România este atât de mare, vom expune în acest articol ce se întâmplă în sistemul judiciar până la stabilirea primei date de judecată. Cerințele sunt prevăzute de Codul de procedură civilă care stabilește anumite condiții obligatorii pe care instanța și/sau părțile din cauză trebuie să le respecte înainte de stabilirea datei primei ședințe de judecată.
Prima etapă a oricărui proces civil este redactarea și înregistrarea cererii la instanța competentă. Cererea se depune de către reclamant la grefa instanței de judecată, împreună cu orice documente care stabilesc cauza reclamantului și pe care se va baza la orice ședință. Cererea se preda manual sau se trimite instantei prin posta ordinara sau curier. După înregistrarea acesteia în instanță, cererea este repartizată aleatoriu de către computerele instanței unui judecător dintr-un complet care va cuprinde membrii completului de judecată al instanței care va judeca cauza. Majoritatea instanțelor au mai mult de un complet de judecători. Completul este format dintr-un număr de judecători care depind de zona în care se află instanța și sunt hotărâți de autorități.
Judecătorul repartizat din completul de judecată care constituie instanța de judecată verifică apoi dacă cererea respectă toate dispozițiile imperative ale legii necesare pentru emiterea acțiunii, iar în caz contrar, se începe procedura de reglementare a instanței.
Instanța va transmite reclamantului o sesizare în care să constate lipsurile din cerere și să îi solicite în termen de maximum 10 zile de la primirea sesizării să remedieze deficiențele din cerere sau să efectueze modificările necesare ori să completeze cererea. asa cum cere instanta. Nerespectarea acestui lucru înseamnă că cererea va fi respinsă, iar reclamantul va trebui să înceapă din nou întreaga procedură.
Dacă eventualele vicii ale cererii nu sunt soluționate de către reclamant în termen, cererea este anulată de instanță. În acest caz, reclamantul are posibilitatea de a depune o cerere de revizuire a deciziei de anulare în termen de 15 zile de la comunicarea acestei decizii. Până la audierea cererii de revizuire, va trece un timp suplimentar în funcție de cât de ocupată este instanța, iar acest lucru va întârzia și mai mult problema.
În cazul în care defectele sunt constatate de către reclamant în termen de 10 zile, instanța va transmite cererea și înscrisurile depuse cu aceasta pârâtului, anunțându-l că are obligația de a depune întâmpinare în termen de 25 de zile de la data la care a fost primit de el.
Pârâtul își întocmește întâmpinarea împreună cu documentele justificative și îl depune instanței direct sau prin poștă sau curier pentru a fi trecut la dosarul cauzei. Apărarea și documentele justificative se comunică apoi de către instanță reclamantului cu mențiune că are obligația ca în termen de 10 zile de la comunicarea acesteia să depună răspuns în apărarea pârâtului. Pârâta va lua act de răspunsurile reclamantei din dosarul cauzei în instanță întrucât acesta nu este comunicat pârâtului de către instanță.
După ce toate aceste acte de procedură sunt depuse la dosar, judecătorul desemnat hotărăște stabilirea primei date de judecată care să fie stabilită în termen de maximum 60 de zile de la data pronunțării că dosarul este în ordine în practică, este de foarte multe ori instanța stabilește prima ședință pentru o perioadă de timp pe o perioadă mai mare de 60 de zile, în funcție de numărul de cauze pe care trebuie să le judece în acea perioadă.
Așadar, sub un simplu calcul matematic, dacă nu există vicii de procedură și sub rezerva acțiunii prompte a instanței și fără întârzieri de zile, săptămâni sau chiar luni, prima ședință de judecată poate fi teoretic de 35 de zile de la înregistrarea cererii (25 de zile depunerea apărării). termen și 10 zile răspuns la termenul de depunere a apărării).
Cu toate acestea, acest scenariu nu este obișnuit în practică, mai ales în București, unde instanțele au o încărcătură mare de cauze și, prin urmare, nu pot trata și revizui noile cereri de judecată imediat ce au fost repartizate.
Principalii factori care influențează stabilirea primei date de judecată sunt sarcina instanței care va judeca cauza, rapiditatea comunicărilor făcute de instanță către partea în cauză, timpul în care părțile depun actele de procedură solicitate și, în final, decizia judecătorului de a stabili ședința mai devreme sau mai târziu.
Din experiența noastră, putem afirma că din momentul depunerii cererii, în medie, timpul până la prima audiere este de aproximativ 3 luni. De asemenea, știm din experiență că există situații în care prima audiere este stabilită după un an, dar sunt cazuri excepționale.
În următorul articol din această serie vom prezenta ceea ce se întâmplă la prima ședință de judecată și, la ședințele ulterioare până la momentul pronunțării hotărârii instanței.
