Mulți clienți ne întreabă, ca avocați români, cum pot recupera banii și executa o hotărâre românească pe care au obținut-o împotriva unui debitor român. O judecată este bine, dar nu dacă nu poți recupera banii care ți se cuvine. Din fericire, Codul de procedură civilă din România include prevederi pentru Procedurile de executare silită prin care un creditor poate recupera de la debitorul său sumele datorate prin inițierea procedurii de executare silită.
Articolul 781 alin. 1 din Codul de procedură civilă prevede că, în astfel de cazuri, executări silite sunt sechestrul de bani, titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale urmăribile ca proprietate și datorie debitorului sau deținute în numele sau de către un terț sau pe care acesta din urmă le va datora în viitor, în condițiile legale în vigoare. relatii cu debitorul. De asemenea, în temeiul prevederilor art. 733 alin. (1), se poate sechestra și bunurile mobile corporale ale debitorului deținute de un terț în numele acestuia.
Vor exista așadar situații în care o societate, sau persoană fizică, implicată într-o relație cu o altă societate sau printr-un contract de muncă încheiat cu o persoană fizică, este somată de un executor judecătoresc să constate și să consemneze și să rețină sume de bani datorate debitorului care sunt deținute de un astfel de terț până la limita sumei creanței de recuperat sunt plătite clientului nostru creditor, în loc să fie plătite debitorului.
Așadar, în cazul în care datorați sau ați datorat într-o perioadă scurtă de timp o sumă de bani unei persoane care este supusă procedurii de executare silită, executorul judecătoresc, pe baza informațiilor pe care le primește în urma cercetărilor, vă va trimite o notificare de sechestru.
Odată ce acest aviz a fost comunicat atunci persoana căreia i se predă este obligată de Articolul 787 din Codul de procedură civilă a face anumite acte. Aceștia trebuie, în termen de 5 zile de la comunicarea avizului de sechestru, să anunțe executorul judecătoresc ce sume de bani dețin și, în cazul unor bani datorați în viitor, să anunțe suma de bani pe care o dețin sau pe care o pot primi în viitor și să trimită dovada acestui fapt. sume către executorul judecătoresc precum şi în cazul sechestrului stabilit pentru realizarea altor creanţe. În cazul în care sumele datorate sunt din cauza întreținerii sau alocației pentru copii, precum și a despăgubirilor pentru prejudicii cauzate de deces, vătămare a integrității corporale sau a sănătății atunci aceste sume trebuie plătite direct creditorului și nu executorului judecătoresc.
Dacă există mai multe creanțe asupra bunurilor debitorului, atunci sechestrul se face pe baza sumelor disponibile creditorilor. Există reguli diferite care se aplică bunurilor necorporale care fac obiectul sechestrului și acestea trebuie clarificate în funcție de natura bunurilor deținute de terț.
Pe scurt, dacă o cerere este primită de la un executor judecătoresc de către un terț, atunci acel terț are două posibilități.
În cazul în care terțul are fonduri în conturile sale la creditul debitorului, atunci trebuie să le achite în termen de maximum 5 zile de la primirea notificării de la executorul judecătoresc în contul indicat de executorul judecătoresc. Aceștia trebuie să plătească fie suma pe care o datorează debitorului (dacă este mai mică decât datoria indicată în notificare), fie suma afișată în notificare (dacă datoria este mai mare decât suma specificată în notificare. Orice sold în exces poate să fie plătită debitorului în mod normal.
În cazul în care nu există bani sau datorii în mâinile terților atunci aceștia trebuie să anunțe executorul judecătoresc despre acest fapt în termen de maximum 5 zile de la primirea adresei de înștiințare și să facă dovada acestor fapte.
Sancțiunea care ia naștere din nerespectarea obligațiilor menționate mai sus este aceea că față de societatea căreia i s-a comunicat o înștiințare este că este posibil ca creditorul să introducă o cerere în fața instanțelor de judecată de validare a popririi. Odată admisă cererea și validată poprirea, societatea terță va fi obligată la plata sumei pe care o datorează debitorului direct creditorului.
Chiar dacă creanța nu există și nu sunt deținute bani de către terț și se primește o somație de la executorul judecătoresc la care nu se va formula răspuns, există riscul de a fi trimis în judecată într-un dosar de validare a popririi. Odata indeplinita legal procedura de citare in dosarul instantei, partea citata in proces in calitate de tert care are bunuri ale debitorului apoi in cursul procesului de validare va avea posibilitatea sa arate ca la acea data nu datoreaza niciun fel. suma de bani către debitor.
Cu toate acestea, pentru a evita un proces costisitor atunci când suntem consultați de clienți ca Avocații români au implicat recomandarea noastră este întotdeauna să răspundă la citația executorului judecătoresc în ambele situații de mai sus, pentru a-și proteja poziția și pentru a nu se implica într-o altă dispută.
Tertul care cu rea-credinta a refuzat sa dea curs cererii executorului judecatoresc poate primi si amenda de la instanta prin hotararea de validare.
Din cele de mai sus se reiese că există o metodă prin care un creditor poate recupera printr-o procedură de executare silită în România o creanță în cazul în care debitorul este reticent sau nu dorește să își plătească datoriile. Această metodă de executare este folosită frecvent și cu succes mai ales atunci când un debitor încearcă să întârzie sau chiar să evite plata.
Acesta este un alt exemplu despre cum sistemul romanesc lucrează în cadrul statului de drept pentru a deveni o societate financiară modernă prietenoasă, în care investitorii din România se pot baza pe lege și pe sistemul judiciar.
Cauți un avocat?
