Din 1990, întrebările privind moștenirea de către cetățenii străini devin din ce în ce mai frecvente. În calitate de firmă internațională de avocatură din România, primim întrebări cu privire la regulile succesorale de la firme de avocatură din afara României care doresc să înțeleagă Legea și procedura succesorală românească. Legea moștenirii românească se extinde în alte jurisdicții în moduri care nu sunt ușor evidente.
Fie că moștenirea este un imobil sau acțiuni ale unei societăți românești sau un cont bancar este necesar să se lucreze cu un notar public fără de care succesiunea nu poate fi înregistrată și eliberat un certificat de moștenire. Străinul va trebui să treacă prin procedura românească. Acest articol este pentru a oferi o scurtă trecere în revistă.
De la intrarea în vigoare în România a Regulamentului Uniunii Europene nr. 650/2012, se ridică în continuare o serie de întrebări cu privire la dacă prevederile acesteia se aplică cu prioritate față de prevederile Codului civil român. De menționat că dispozițiile Regulamentului se aplică succesiunilor asupra proprietății românești după 17th 2015 august.
Prima problemă este de obicei dacă cetățeanul străin a făcut testament sau nu. În respect față de Imobiliare romaneasca și conturi bancare, se va aplica legea lex situs, care este diferită de legea succesorală în multe alte jurisdicții. În ceea ce privește acțiunile, legea română se va aplica dacă nu contravine niciunei convenții la care România este parte.
Pentru succesiuni, după august 2015 este important să se verifice dacă defunctul a ales o lege aplicabilă succesiunii sale într-un testament sau alt document testamentar. Acest lucru va permite unui notar din România să verifice dacă există reguli străine de conflict de legi care se aplică. De menționat că în multe cazuri, chiar dacă defunctul a făcut testament, termenii acestuia pot fi depășiți de prevederile legii române.
Sub rezerva Regulamentului 650/2012, problema moștenirii în România se va desfășura în majoritatea cazurilor conform prevederilor Codului de procedură civilă. Întrebările la care trebuie răspuns nu sunt simple.
Ce acte sunt necesare pentru deschiderea unei proceduri de moștenire în România? Ca regulă generală, actele necesare pentru deschiderea procedurii moștenirii sunt următoarele:
– Certificatul de deces, original sau duplicat;
– Voința, dacă există;
– certificatul de căsătorie dacă există soț supraviețuitor;
– Certificatele de naștere și certificatele de căsătorie ale moștenitorilor în viață. Aceasta va fi stabilită de către notarul care face cercetările necesare;
– Actele de identitate ale persoanei îndreptățite să participe la patrimoniu;
– O declarație a doi martori care l-au cunoscut pe decedat. De regulă, martorii trebuie să facă declarația personal în fața notarului/judecătorului public. Ocazional, și în funcție de împrejurări, declarațiile pot fi date în fața unui notar străin;
– În ceea ce privește proprietatea, documentele de proprietate, inclusiv orice documente de împrumut și contracte de închiriere;
– Certificat fiscal eliberat de Administratia Financiara locala;
– Documente de proprietate pentru orice alte bunuri, inclusiv autovehicule;
– Certificat fiscal, pentru fiecare autovehicul;
– certificat de acționar, dacă există;
– conturi extrase bancare;
– Certificat de concesiune a terenului de înmormântare;
– Documente de achiziție pentru bijuterii, tablouri sau alte bunuri de valoare.
Odată ce documentația a fost strânsă și revizuită de către Notar, acesta poate deschide procedura Moștenirii. In cazul in care defunctul nu avea domiciliul in Romania, atunci procedura mostenirii se deschide in locatia in care defunctul avea imobil. Daca nu exista imobile sau sunt actiuni, atunci orice notar poate deschide procedura mostenirii. Odată începută procedura de către un notar, aceasta nu poate fi mutată la alt notar dacă primul notar este de acord.
Din cele de mai sus se va observa că procedura nu este atât de simplă pe cât ar putea părea la început. Deși notarii din România cunosc teoretic procedura pentru mulți dintre ei o moștenire cu element străin poate provoca confuzie. Prin urmare, trebuie avut grijă înainte de a alege un notar pentru a se asigura că acesta are suficiente cunoștințe și experiență pentru a se ocupa de ceea ce poate fi o problemă complicată.
