România și Planul Junker

Recentul anunț de către Comisia Uniunii Europene a planului Junker va avea un impact important asupra României.

Este clar pentru toți oamenii de afaceri că economiile Europei de Est mai au nevoie de multă muncă, chiar și după șapte ani în cazul României de aderare la UE. Aceleași comentarii sunt valabile pentru multe afaceri din „vechea Europă”.

As Firma de avocatura din Romania experiență, lucrul cu companii din România, este clar pentru noi că, în ceea ce privește România, există încă un eșec atât la nivel macro, cât și la nivel micro de a înțelege finanțarea companiilor și a afacerilor individuale. Planul Junker va merge într-un fel în parte la abordează această problemă.

Planul Comisiei UE are două părți. Unul adresat proiectelor majore din UE. Acestea vor fi inițial de natura proiectelor majore de infrastructură care, prin însăși natura lor, vor fi politice. Chiar și în timp ce scriu acest blog, politicienii sunt la Bruxelles împărțind acest tort. Ce țări vor beneficia și care vor rămâne în urmă este o ghicire de oricine.

Mai important pentru întreprinderile mici și IMM-uri este a doua parte a planului care se ocupă de finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii. Conform propunerilor actuale (și trebuie să ne amintim că planul este încă în discuție), până la cinci miliarde de euro vor fi puse la dispoziția întreprinderilor din Europa pentru a încuraja dezvoltarea locurilor de muncă.

La o întâlnire recentă la care am participat, s-a explicat că acest lucru se va face prin direcționarea fondurilor de la comisie prin Banca Europeană de Investiții (BEI) către băncile locale. Aceste fonduri de la BEI ar fi utilizate pentru a garanta împrumuturile acordate de băncile locale IMM-urilor și întreprinderilor mici. În prezent, BEI ajută întreprinderile mici prin aranjamente pentru plăți reduse de dobândă, dar noua finanțare este de a garanta băncilor creditoare împotriva pierderilor care ar putea fi suportate. Se speră că aceasta va încuraja băncile din Uniunea Europeană să împrumute bani mai ușor decât o fac în prezent.  

Comisia este conștientă de faptul că normele și reglementările actuale pe care le-au impus, împreună cu normele și reglementările guvernamentale au făcut ca, în multe cazuri, fondurile structurale ale UE să nu fie utilizate. Prin urmare, Comisia încearcă să reducă birocrația și numărul de astfel de reguli și reglementări. Speră că va putea convinge și Guvernul și Parlamentul țărilor membre să facă același lucru. Din propria noastră experiență în trecut am lucrat la o serie de proiecte de finanțare în care am ajuns la concluzia că nu a fost posibil să respectăm toate cerințele atât ale UE, cât și ale Guvernului României și, prin urmare, ne-am retras din proiect.

Noul plan al Comisiei va necesita o schimbare majoră în atitudinea atât a Guvernului României, cât și a bancherilor din România în multe domenii cu privire la modul în care percep afacerile și modul în care funcționează. 

Guvernul va trebui să permită relaxarea unor reguli privind afacerile și, în unele cazuri, ca forțele pieței să guverneze ceea ce este și ce nu este un proiect bancabil. BEI i s-a cerut să adopte o viziune mai relaxată asupra riscului și, prin urmare, acest lucru va fi transferat guvernelor și băncilor relevante. Citind printre rânduri, se pare că Comisia solicită creșterea nivelului de risc pentru a permite dezvoltarea mai multor proiecte. Dacă acest lucru va reduce evaluarea proiectelor de la mai mult decât bifarea casetei la o înțelegere a afacerii reale și o analiză cost/beneficiu, atunci salutăm acest pas. Dacă și bancherii români vor adopta acest punct de vedere, va fi o altă problemă.

La momentul scrierii acestui blog, problema relaxării cantitative de către Banca Centrală a UE este încă în discuție. Sperăm că băncile nu vor lua ambele sume de bani și apoi vor cumpăra obligațiuni, (pariul sigur). Sperăm că vor fi puse în aplicare niște mijloace pentru a încuraja/forța băncile să acorde împrumuturi întreprinderilor mici și mijlocii, deoarece pentru asta sunt destinați banii BEI.  

Va reuși planul Comisiei? Nu stiu. Singurul lucru pe care l-am remarcat a fost o înțelegere mai clară din partea Comisiei UE că au datoria și responsabilitatea de a încerca să încurajeze IMM-urile. Acest plan merge cumva și, dacă este implementat parțial, va oferi companiilor românești care au lipsit de finanțare un pas binevenit. Singurul lucru care lipsește este un sector de afaceri românesc capabil să aprecieze poziția și să profite pentru a-și dezvolta afacerile.   

Ai nevoie de consiliere juridică sau reprezentare în instanță?

 

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de e-mail nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *