Protecția Consumatorului și Jocurile de Noroc din România

Din experiența noastră de avocați cu sediul în România, deseori le subliniem clienților noștri implicați în industria jocurilor de noroc că noțiunea de „protecția consumatorului” nu este străină în industria lor. Dimpotrivă, reprezintă o preocupare constantă a legiuitorilor europeni și a devenit recent un subiect major pe agenda conferințelor internaționale.

În 2011, Comisia Europeană a lansat o Carte verde de consultare privind jocurile de noroc online, care a adus în discuție „protecția consumatorilor” în jocurile de noroc. Cărțile verzi pot conduce la propuneri legislative care sunt prezentate sub forma unor „cărți albe” care, la rândul lor, trebuie aprobate de Comisie și pot lua forma fie de regulamente, fie de directive.

În Cartea verde din 2011, Comisia a dedicat un capitol separat protecției consumatorilor și noțiunii de jocuri de noroc problematice. Protecția suplimentară a consumatorilor este numită „un obiectiv de interes public”.

În 2014, Comisia și-a emis recomandările cu privire la principiile de protecție a consumatorilor și a jucătorilor de servicii de jocuri de noroc online, precum și a prevenirii minorilor de la jocurile de noroc online.

Autoritățile de reglementare din țară sunt încurajate să creeze un cadru legal pentru jocurile controlate corecte și transparente, pentru a asigura protecția jucătorilor. Noțiunea de probleme legate de jocurile de noroc se bazează pe studii realizate de universități sau asociații profesionale din UE. O problemă de jocuri de noroc este descrisă ca „o dorință irezistibilă de a juca, în ciuda consecințelor dăunătoare sau a nevoii de a opri”.

Studiile analizate de Comisie și menționate în Cartea verde au indicat o serie de factori care contribuie la crearea problemelor legate de jocurile de noroc. Acești factori se bazează pe i) frecvența evenimentelor. Cu cât timpul dintre care are loc jocul și oportunitatea de a plasa o miză este mai scurt, cu atât riscul este mai mare, ii) intervalul de plată. Timpul dintre plasarea mizei și rezultat și plata ulterioară iii) accesibilitatea și mediul social, iv) urmărirea pierderilor sau a fi aproape de câștig, v) priceperea percepută și „implicarea” și vi) publicitate care ar putea declanșa interesul grupuri vulnerabile.

Există, de asemenea, în funcție de tipul de joc și de metoda de pariere, un grad suplimentar de diferențiere a riscului. Comisia a constatat că statele membre au folosit mai multe mijloace pentru a controla problema, cum ar fi informații despre vârstă, avertismente pe site-uri, interzicerea utilizării creditului, responsabilizarea operatorului pentru jocurile de noroc online și limitarea tipurilor de jocuri de noroc sau pariuri riscante și limitarea riscurilor. publicitate online.
Potrivit Cărții Verzi, jocurile de noroc online oferă mai multe posibilități de a urmări tranzacțiile jucătorilor și, în consecință, de a oferi protecție împotriva problemelor care apar în urma jocurilor de noroc. Continuând cu această temă, Comisia a prezentat o serie de studii care demonstrează necesitatea asigurării unui cadru legal adecvat pentru a proteja jucătorii de toate vârstele. Aceasta include creșterea gradului de conștientizare cu privire la riscurile jocurilor de noroc și implicarea organizatorilor, precum și a jucătorilor și a societății civile.

Un alt pas întreprins de Comisie pentru protejarea consumatorilor îl reprezintă recomandările emise în 2014, recomandările nefiind obligatorii pentru statele membre. Prin aceste recomandări, Comisia și-a făcut cunoscute punctele de vedere și a sugerat căi de acțiune fără a impune nicio obligație legală. Fiecare stat membru este, totuși, liber să decidă ce măsuri să ia pentru a proteja consumatorii.

Recomandările Comisiei au vizat mai multe domenii și acțiuni pe care statele membre ar trebui să le ia în considerare, astfel încât să poată oferi consumatorilor protecția necesară.

Acestea au inclus i) furnizarea de informații despre operator, prețuri și condiții de plată și menționarea „joc de noroc responsabil”, astfel de informații fiind furnizate prin mai mult de un clic ii) informații care menționează că jocurile de noroc pot fi dăunătoare dacă nu sunt controlate corespunzător; iii) informații despre suport pentru jucători pe site-uri web relevante, iv) teste de autoevaluare pentru ca jucătorii să își verifice propriul comportament și un link către cel puțin o organizație care oferă informații și suport pentru dificultățile comportamentale asociate jocurilor de noroc;

În plus, Comisia a recomandat statelor membre să împiedice accesul minorilor la site-uri și să ofere verificări care să îi împiedice să participe la jocuri de noroc, precum și să includă reclame descurajatoare și alte comunicări care ar putea avea un efect dăunător asupra minorilor.

De asemenea, au considerat că ar trebui să existe i) înregistrarea obligatorie și existența conturilor unui jucător, ii) supravegherea activității jucătorului și oferirea de sprijin, iii) posibilitatea de time-out și auto-excludere pentru o anumită perioadă de timp în care contul jucătorului ar trebui înghețat iv) asigurarea transparenței reclamelor care indică riscurile pentru sănătate cauzate de dependența de jocuri de noroc, v) campanii de educare și conștientizare a publicului, precum și conștientizarea celor implicați în industria jocurilor de noroc cu privire la riscurile jocurilor de noroc și a înființării. a organelor de supraveghere adecvate;

Statelor membre li sa recomandat să raporteze Comisiei până la 9 ianuarie 2016 cu privire la măsurile luate de acestea în conformitate cu aceste recomandări,

Statele membre au fost, de asemenea, invitate să comunice în scopuri statistice cu privire la măsurile de protecție aplicabile și să raporteze următoarele informații suplimentare Comisiei pentru prima dată până la 19 iulie 2016. Aceste informații să includă numărul de conturi de jucători (deschise și închise), numărul de jucători care se auto-exclude, jucătorii care suferă de o tulburare de comportament asociată cu jocurile de noroc și plângeri ale jucătorilor și reclame sortate pe categorii și încălcarea acestor principii în legătură cu publicitatea.

Ținând cont de toate cele de mai sus, cele mai recente modificări aduse OUG nr. 77/2009 și Normele metodologice pun bazele pentru crearea cadrului necesar pentru protecția consumatorilor în ceea ce privește jocurile de noroc; de asemenea, implicarea organizațiilor neguvernamentale și a autorităților pentru a promova o industrie a jocurilor de noroc responsabilă reprezintă, de asemenea, o contribuție semnificativă în această direcție.

Din experiența noastră în consilierea în probleme legate de jocurile de noroc, toate cele de mai sus reprezintă un pas în direcția corectă pentru România și pentru persoanele care au probleme în legătură cu jocurile de noroc.

Ai nevoie de consiliere juridică sau reprezentare în instanță?

 

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de e-mail nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *