Ca un pas în direcția guvernării deschise, diverse ministere din România emit uneori proiecte de legi în scop de consultare. Aceasta este o îmbunătățire față de trecut, când legile erau, și uneori încă sunt, introduse fără consultare. Prin urmare, luăm în considerare astăzi un proiect de lege emis de Departamentul pentru Energie.
Energia regenerabilă și finanțarea acesteia pe termen scurt și mediu este încă o problemă pentru multe guverne care încearcă să se împace cu noua tehnologie. Guvernul României nu este așadar singur în acest sens și revizuiește permanent poziția.
Pe 1st Octombrie 2014, pe site-ul Departamentului pentru Energie a fost publicat un proiect de lege, care urmează să completeze Legea nr. 220/2008 privind schema de ajutor pentru producerea de energie electrică din surse regenerabile de energie. Proiectul introduce și modificări ale prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2011 care a modificat și completat Legea nr. 220/2008.
Am analizat aceste proiecte de lege ținând cont de obiectivele preconizate de legislativ și am încercat să explicăm principalele modificări, așa cum sunt prevăzute în proiect.
Conform prevederilor actuale, producătorii de energie electrică și operatorii de afaceri ar putea beneficia de acreditare temporară de către Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (Autoritatea). Ei pot face acest lucru dacă la data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. Autoritatea ar putea emite certificate verzi pentru acești producători de energie electrică, dar acestea ar fi valabile doar doi ani. Această posibilitate de acreditare temporară a fost condiționată de depunerea documentației necesare pentru evaluarea schemei de ajutor în raport cu respectivul proiect de către Comisia Europeană.
O modificare importantă a prevederilor legii actuale propune acordarea șansa producătorilor de energie electrică de a aplica pentru o nouă acreditare temporară pentru a primi certificate verzi de la Autoritatea Națională de Reglementare în Energie. Noua acreditare poate fi emisă și primită dacă producătorii nu obțin decizii individuale de autorizare de la Comisia Europeană în termen de douăzeci și patru (24) de luni. Acest lucru se va aplica numai dacă motivul neeliberării autorizației este din motive care nu sunt imputabile producătorilor care au solicitat acreditare.
Conform proiectului de lege, noua acreditare va fi valabilă până când Comisia Europeană va emite decizia de autorizare. Aceeași posibilitate este disponibilă pentru operatorii de afaceri care dezvoltă proiecte energetice care produc energie electrică din surse regenerabile cu o capacitate instalată mai mare de 125 MW.
În cazul în care există discrepanțe între numărul de certificate verzi emise în baza deciziei Comisiei Europene și numărul de certificate verzi primite, o astfel de situație urmează să fie soluționată de Autoritatea Națională de Reglementare în Energie. Autoritatea va emite o Decizie pentru furnizarea numărului de certificate verzi, într-un termen de cel mult 24 de luni de la Decizia Comisiei Europene.
Urgența pentru astfel de măsuri este că acreditările temporare eliberate de Autoritate expiră sau sunt pe cale să expire și, prin urmare, pot afecta evaluarea investitorilor. resurse de energie regenerabilă în România precum şi destabilizarea pieţei certificatelor verzi. Ambele vor afecta poziția României în raport cu legea energiei regenerabile.
De la data intrării în vigoare a prezentului proiect de lege, operatorii de afaceri care dezvoltă instalații de producere a energiei electrice din surse regenerabile în amplasamentele în care producția din fiecare amplasament depășește 250 MW, vor putea întocmi și depune documentația legală necesară pentru evaluarea detaliată a schemei de ajutor de către Comisia Europeană.
Proiectul de lege urmărește, de asemenea, să ofere cadrul legal la nivel național, armonizat cu prevederile Uniunii Europene pentru a continua funcționarea producției de energie electrică de mare capacitate din surse regenerabile. Acest lucru ar trebui să-i ajute pe viitorii investitori să înțeleagă mai bine regimul juridic din România aplicabil energiei regenerabile.
O noutate introdusă în textul lui Legea nr.220/2008 este definiția termenului „site”. Se propune definirea acestuia ca fiind locul unde pot exista instalatii individualizate, cu echipamente necesare producerii energiei electrice si situate in aceeasi locatie si avand un singur racord la reteaua de distributie. Se pare că legiuitorul și-a propus să fie mai concret pentru a defini amplasarea centralei care depășește 250 MW.
Va supraviețui proiectul consultării? va deveni lege înainte de alegerile prezidențiale cine știe. Cel puțin este în domeniul public pentru dezbatere.
